Editorial
Asa cum fiecare iubitor de munte are drumul lui spre inaltimi, drumul meu catre ski-alpinism a inceput in…
1994: “Skiorii inutilului”
Am pus skiuri in picioare in 1979 dar prima data am skiat pe munte la gol alpin in Fagaras la Suru in 1994. Skiurile de partie erau infernal de grele, claparii ii caram in rucsac, alaturi de restul echipamentului de alpinism: cotari, piolet, ham, coarda etc. Astfel, din prima mea tura de “free ski” imi aduc aminte foarte bine drumul nesfarsit de la halta din Sebesul-Olt pana la cabana Suru si troienele prin care am innotat ca sa ajungem la cabana. Tarziu pe intuneric am ajuns la cabana. Pe atunci o tura pe varful Suru avea proportii de expeditie. Urmatoarele ture au fost la Balea in primavara urmatorului an 1995. Atunci neexperimentati si fara indrumarea cuiva, fara nici un fel de educatie despre zapada si avalanse, skiam pe oriunde si in orice conditii. Am scapat la mustata dintr-o avalansa cu zapada grea de aprilie. Am rupt o placa de mari dimensiuni pe valcelul Mortului de pe valea Balea. Am fost acoperit iar colegii de tura m-au ajutat sa ies din zapada. Au urmat si alte aventuri pline de invataminte.
2016: “Zburatorii”
Se apropie anul nou, lasam o parte din bagaje la masina, ne punem pe skiuri si pornim in sus. Rucsacii sunt destul de grei, dar ne miscam bine. Pornim din Sebesul de Sus si la 2h de la plecare ajungem la cabana Suru, bem un ceai, coboram pe skiuri inapoi la masina si cu restul de bagaje, cu rucsacul ceva mai usor de data asta ne intoarcem la cabana. Pentru Andrei Preda, coechipierul in aceasta tura, a fost doar o zi de antrenament ceva mai intens: 2X (tur-retur Sebesul de Sus – cabana Suru) 2000mD+ si 34km. 28 dec 2016
1997: “Fara foci spre viitor”
In urma cu 20 de ani am pus pentru prima data skiurile de tura in picioare, mai exact in ianuarie 1997, in Retezat. S-a nimerit ca la data respectiva sa se tina in Retezat un concurs de ski alpinism…A fost o adevarata revelatie pentru mine: distanta pe care o puteam parcurge intr-o zi folosind skiuri de tura, chiar in conditii de zapada mare.
Pe bocanci orice tura alpina avea 2 componente: accesul la pereti si traseul in sine. Aveam deja destule ascensiuni pe muchile nordice Fagarasene, care s-au terminat inainte de zona alpina, dupa ore de inotat prin nameti, cu hainele ca tabla din cauza viscolului sau cu hainele ude si bocancii mustind de apa. Desigur deplasarea pe skiuri nu a rezolvat toate problemele dar a marit considerabil autonomia si distanta pe care o puteam parcurge intr-o zi.
Am primit o pereche de skiuri de tura dar nu am piei de foca. Astfel am invatat cea mai eficienta tehnica de urcare: fara foci :). Am urcat asa cu skiuri de tura dar fara piei de foca mai multe ture pe parcursul unui sezon. Desi visam la ture pe skiuri pe creasta Fagarasului, la vremea respectiva nici experienta, nici tehnica si nici echipamentul nu erau potrivite pentru asa ceva. Dar incet, incet am intrat pe orbita skiului de tura.
2000 – 2010 “Eficienta bate stilul”
Am avut noroc sa am coechipieri oameni de la care si impreuna cu care am invatat multe: Joe Indianul, Ovidiu Tanase, Cristi Stoisor, Ion Anastasiu (Gioni), Seba Baiesu, Simona Vezentan, Adi Munteanu. La inceput foloseam skiurile in special pentru marsul de apropiere, obiectivul principal fiind parcurgerea vreunui traseu de alpinism. Din skiatul cu rucsacul burdusit cu fiare: corzi, carabiniere etc, a rezultat un stil urat de coborare dar foarte eficient. Skiatul vreme de aproape 10 ani in bocancii de alpinism, cu rucsacul in spate au devenit baza pentru oricare din sporturile montane: ski alpinism, alpinism sau alergare montana.
Am facut in perioada asta ture lungi de traversare in mai ales in Fagaras dar si in Retezat, Parang sau Rodnei. Cu timpul am luat la rand traseele “clasice” ale Fagarasului, vai si varfuri, de la Suru pana la Feresatra Sambetei: vf Suru, Budislavu, Vartopul Rosu, lacul Avrig, Scara, Mazgavele, Serbota, Negoiu, Laitel, Laita, Arpasul, Mircii, saua Podragului, Tarata, Galasescu Mare si Mic, Fereastra Mare si Mica a Sambatei…doar Moldoveanu lipsea. Crusta, pulver, zapada grea, firn sau tabla, le-am intalnit pe toate unele de mai multe ori in aceeasi zi :). Balea Lac a devenit baza de pregatire si locul de pornire pentru cele mai multe din aceste ture. Si s-a mai intamplat ceva in acest timp: in 2010 am renuntat sa mai skiez in bocanci: motivul ? Am primit clapari Scarpa F1, care erau ceva mai usori decat batranii mei bocanci…
2010 – 2016 “Pe skiuri spre inaltimi”
Impreuna cu prietenul Ovidiu Tanase am inceput sa exploram culoarele si versantii din zona Balea dar si valea Laita, caldarea Pietroasa a Doamnei sau Laitelului, la sud de Culmea Pisica sau la est de muchia Netedul, zona Negoiu sau lacul Avrig.
Chiar si la turele pe muchii nordice, skiurile au devenit echipament obligatoriu: muchia Laita, Buteanului, Balea, Serbotei. E perioada turelor de traversare lungi si complicate: Balea – vf Negoiu, Negoiu – vf Negoiu, Balea – vf Moldoveanu, Suru – Negoiu. De aici pana la 4000m a fost doar un pas: Grad Paradiso, Mont-Blanc du Tacul.
Visul insa ramane o expeditie de ski-alpinism pe unul din gigantii himalayeni, precum a fost tentativa solitara de pe Cho Oyu 8201m din 2016, cand conditiile periculoase(doar gheata si stanca, nici un strop de zapada) m-au intos din drumul spre varf la altitudinea de 7200m. A fost probabil una din cele mai grele experiente din punct de vedere fizic.
2008 – 2017 “All information should be free”
Anul 2008 marcheaza aparitia blogului de avalanse: http://avalanse.blogspot.ro/. Pe langa monitorizarea activitatii avalanselor el include informatii legate de conditiile de zapada in special din muntii Fagaras, precum si informatii de baza legate de zapada si avalanse.
In primavara lui 2014 am continuat impreuna cu Ovidiu Tanase drumul deschis de Joe Indianul cu organizarea concursului de ski alpinism de la Balea Lac. Asa a aparut Ski Alpinism Race Balea Lac, care in 2018 ajunge la a Va editie.
Tot in 2014, in echipa cu Ioan Bebeselea, Mihai Serban, Ovidiu Tanase, Florin Baras, Cosmin Szekely, Oana Ciobanu punem bazele proiectului Vertical Sport, un club sportiv orientat spre sporturi montane: alergare montana, ski alpinism, alpinism si escalada, in prezent implicat in organizarea unor competitii cunoscute in Romania: Ski Alpinism Race Balea Lac, Km Vertical Balea, Suru Challenge, CCTR, 2X2 Race Balea Lac, Cindrel In alergare.
In prezent obiectivul meu este sa construiesc acel ceva care generatiei noastre i-a lipsit: un cadru transparent si structurat pentru cei care doresc sa practice ski de tura sau ski-alpinism indiferent daca e vorba de nivel competitional sau recreational.
Tot acest “know-how” acumulat in mai bine de 20 de ani de experienta pe skiuri pe munte, trebuie sa devina transparent si accesibil. Informatiile legate de evenimente, trasee, antrenament, echipament, conditii, rapoarte de tura, link-uri utile sunt doar cateva din componentele portalului SkiAlpinismRomania.ro la dispozitia celor interesati.
Adrian Valean
